Translate

воскресенье, 26 апреля 2015 г.

Liberalii si mine cu dansii au comemorat victimele celui de-al doilea val al deportărilor regimului comunist de ocupație

 Astăzi   06 iunie an. 2014  împreună cu foştii deportaţi, rude şi apropiaţii acestora eu am participat la acțiunile de comemorare a victimelor celui de-al doilea val de deportări în Siberia şi Kazahstan. A fost un eveniment tragic care a însemnat pierderi şi suferință pentru multe familii. Acum este important să nu uităm această perioadă tragică din istoria noastră şi să facem tot ce ne stă în puteri ca să nu se mai repete. http://bit.ly/1mWQ7Lf

Conducerea și membrii Partidului Liberal au comemorat,  în dimineața zilei de 6 iulie 2014, victimele celui de-al doilea val al deportărilor regimului comunist de ocupație, depunând flori la „Trenul durerii” – monument ridicat în memoria victimelor deportărilor regimului comunist de ocupație în Scuarul Gării Feroviare din Chișinău.  La ceremonia de depunere de flori au participat și Dorin Chirtoacă, Primarul mun. Chișinău, Prim-vicepreședinte al Partidului Liberal, Veronica Herța și Lilian Carp - vicepreședinți ai Partidului Liberal, Ion Apostol, Secretar general al PL, Președinți ai Organizațiilor Teritoriale ale Partidului, lideri ai Organizației Tineretului Liberal, membri ai Clubului Studenților Liberali și ai Clubului Liceenilor Liberali, lidere ale Organizației Femeilor Liberale, membri și simpatizanți ai partidului, victime și rude ale victimelor deportărilor regimului comunist ș.a.

Astăzi, când se împlinesc 65 de ani de la cel de-al doilea mare val de deportări din Basarabia, denumit în istoriografie "Operaţiunea Sud", Primarul General al mun. Chișinău, Dorin Chirtoacă, a organizat și un miting de comemorare a victimelor deportărilor.

După ceremonia de depunere de flori, participanții la mitingul de comemorare au păstrat un moment de reculegere la chemarea lui Gheorghe Ghimpu, deținut politic în perioada sovietică pentru convingeri sale și participarea la fondarea Frontului Național-Patriotic din Basarabia și Nordul Bucovinei, fondator al Mișcării de Eliberare Națională, prin intermediul unei înregistrări audio.

„Trebuie să facem dreptate până la capăt celor deportați! Trebuie ca în fiecare localitate de unde au fost deportați oameni să fie ridicat câte un monument pe care să fie scrisă lista celor care au avut de suferit din cauza acestui regim totalitar.  Este necesar ca și dreptate morală să se facă pâna la capăt! Cel mai important lucru este ca ideologia care a stat la baza deportărilor, la baza încercării distrugeriii acestui pământ și acestui neam, să fie interzise, la fel ca și simbolurile în cauză, și comunismul să fie egalat cu fascismul - ca fiind două regimuri totalitare care au adus prejudicii grave omenirii. Aceasta este dreptatea pentru care trebuie să luptăm până la capăt!” – a menționat Dorin Chirtoacă în cadrul evenimentului dedicat comemorării victimelor deportărilor regimului totalitar comunist.

Cei care au venit la mitingul de comemorare au ascultat emoționați cântecul despre deportări, scris și interpretat de Andrei Prodan.




Amintim, această zi neagră în istoria neamului nostru a fost marcată de către liberali și în comuna Camenca, Glodeni, unde a fost inaugurat un monument în memoria victimelor deportărilor regimului comunist de ocupație. Astăzi alte monumente vor fi inaugurate în localități din Căușeni și Ungheni.

lista interesurilor

Pro Unire

Lista mea de bloguri

Asociaţia foştilor deportaţi şi deţinuţi politici is a non-governmental organisation in Moldova.

Foştii deportaţi din Moldova îşi cer drepturile

 
 
Miting al foştilor deportaţi
Foştii deportaţi au cerut statului să îşi amintească de ei
În urmă cu 55 de ani, mii de familii basarabene se aflau în vagoane pentru vite, în drum spre Siberia şi Kazahstan. Era al doilea val de deportări în masă a moldovenilor declaraţi de regimul stalinist "duşmani ai poporului sovietic".
Mulţi dintre cei înstrăinaţi atunci, nu au mai revenit acasă. Iar cei care au supravieţuit aşteaptă şi astăzi să li se ofere măcar nişte compensaţii.
Asociaţia Foştilor Deportaţi şi Deţinuţi Politici din Republica Moldova a organizat, marţi, un miting şi o slujbă de pomenire a victimelor celui de al doilea val de deportări, operat de regimul sovietic în zilele de 5 si 6 iulie 1949.
În scuarul Gării Chişinău, unde este instalată o piatră comemorativă s-a adunat un grup mic de supravieţuitori. Dintre oficialităţi au venit doar reprezentanţi ai autorităţilor capitalei.
Restul oficialilor "nu au avut curajul să dea curs invitaţiei de a participa", după cum spun organizatorii.
Amintirea groazei
"Noaptea am fost treziţi din somn, urcaţi în camioane, înconjuraţi de soldaţi şi ofiţeri înarmaţi, aduşi aici în gara aceasta, aruncaţi în vagoanele pentru vite, fără geamuri, apă, fără pâine", îşi aminteşte Valentina Sturza, preşedinta asociaţiei, ea însăşi victimă a deportării.
Organizatorii mitingului spun că autorităţile Republicii Moldova şi, mai ales cele actuale, comuniste, ignoră orice revendicări din partea foştilor deportaţi şi deţinuţi politici, în pofida cererilor şi numeroaselor proteste ale acestora.
O atitudine oarecum explicabilă pentru un stat care a condamnat doar formal, cu jumătate de gură, crimele staliniste. Un stat în care organizatorii şi executorii deportărilor, de exemplu, s-au bucurat şi se mai bucură de toate onorurile şi privilegiile pe care este posibil să le ofere un regim.
Ostilitatea statului
În aceste condiţii până şi cererile sau chiar deciziile judecătoreşti de restituire a proprietăţilor confiscate sunt percepute ca un atac la adresa statului.
Exemplul oferit de un redactor de la Televiziunea naţională pare a fi relevant.
"Noi am pus pe post un reportaj cu cazul doamnei Prodan din Chişinău care a câştigat la CEDO", spune Directorul Departamentului actualităţi al Televizinii Naţionale, Valeriu Frumusachi.
"Replica conducerii noastre a fost următoarea: „Nu aveţi de ce să daţi acest reportaj. Dacă toată lumea care a fost în Siberia îşi cere acum casele de la statul nostru atât de sărac, ce se va întâmpla cu noi ?"