Asociaţia foştilor deportaţi şi deţinuţi politici is a non-governmental organisation in Moldova.

Foştii deportaţi din Moldova îşi cer drepturile

alexandru Canţâr

 

Foştii deportaţi au cerut statului să îşi amintească de ei

În urmă cu 55 de ani, mii de familii basarabene se aflau în vagoane pentru vite, în drum spre Siberia şi Kazahstan. Era al doilea val de deportări în masă a moldovenilor declaraţi de regimul stalinist "duşmani ai poporului sovietic".

Mulţi dintre cei înstrăinaţi atunci, nu au mai revenit acasă. Iar cei care au supravieţuit aşteaptă şi astăzi să li se ofere măcar nişte compensaţii.

Asociaţia Foştilor Deportaţi şi Deţinuţi Politici din Republica Moldova a organizat, marţi, un miting şi o slujbă de pomenire a victimelor celui de al doilea val de deportări, operat de regimul sovietic în zilele de 5 si 6 iulie 1949.

În scuarul Gării Chişinău, unde este instalată o piatră comemorativă s-a adunat un grup mic de supravieţuitori. Dintre oficialităţi au venit doar reprezentanţi ai autorităţilor capitalei.

Restul oficialilor "nu au avut curajul să dea curs invitaţiei de a participa", după cum spun organizatorii.

Amintirea groazei

"Noaptea am fost treziţi din somn, urcaţi în camioane, înconjuraţi de soldaţi şi ofiţeri înarmaţi, aduşi aici în gara aceasta, aruncaţi în vagoanele pentru vite, fără geamuri, apă, fără pâine", îşi aminteşte Valentina Sturza, preşedinta asociaţiei, ea însăşi victimă a deportării.

Organizatorii mitingului spun că autorităţile Republicii Moldova şi, mai ales cele actuale, comuniste, ignoră orice revendicări din partea foştilor deportaţi şi deţinuţi politici, în pofida cererilor şi numeroaselor proteste ale acestora.

O atitudine oarecum explicabilă pentru un stat care a condamnat doar formal, cu jumătate de gură, crimele staliniste. Un stat în care organizatorii şi executorii deportărilor, de exemplu, s-au bucurat şi se mai bucură de toate onorurile şi privilegiile pe care este posibil să le ofere un regim.

Ostilitatea statului

În aceste condiţii până şi cererile sau chiar deciziile judecătoreşti de restituire a proprietăţilor confiscate sunt percepute ca un atac la adresa statului.

Exemplul oferit de un redactor de la Televiziunea naţională pare a fi relevant.

"Noi am pus pe post un reportaj cu cazul doamnei Prodan din Chişinău care a câştigat la CEDO", spune Directorul Departamentului actualităţi al Televizinii Naţionale, Valeriu Frumusachi.

"Replica conducerii noastre a fost următoarea: „Nu aveţi de ce să daţi acest reportaj. Dacă toată lumea care a fost în Siberia îşi cere acum casele de la statul nostru atât de sărac, ce se va întâmpla cu noi ?"